© Dudich, Endre (Ungaria) 7.06. 2008

Douăsprezece argumente pro și contra Esperanto

De ce n-ar trebui să adoptăm limba Esperanto? De ce ar trebui adoptată limba Esperanto?
1.Esperanto nu este o limbă naturală vie, ci o limbă artificială fără tradiție.De fapt, Esperanto este o limbă "artificială" planificată, dar ea este bazată pe mai multe limbi "naturale", limbi etnice, câștigând din tradițiile acestora. Deci Esperanto unește avantajele ambelor categorii de limbi, și ea este convenabilă în special pentru o folosire computerizată, între altele datorită numărului mic de sinonime și omonime. Ea este vorbită la scară larg㠖 evoluând ca o limbă vie.
2.Esperanto a fost creată de amatori, nu de către lingviști profesioniști competenți.De fapt, limba Esperanto nu a fost inițiată de un lingvist, ci de un medic care vorbea mai multe limbi. Dar după aceea au contribuit la dezvoltarea ei și lingviști profesioniști. Rezultă din aceasta că Esperanto posedă toate avantajele combinate ale practicării de fiecare zi și ale teoriei științifice.
3.Structura limbii Esperanto este prea simplificată și vocabularul său prea sărac.Structura limbii Esperanto a păstrat cu grijă elementele gramaticii și sintaxei. Simplitatea ei oferă o posibilitate flexibilă de a se complica pe sine, dar și o stabilitate fără rigiditate. Vocabularul limbii Esperanto este îmbogățit continuu prin formarea regulată a noi cuvinte și termeni (de exemplu: "artefarita intelekto" / inteligență artificială, și prin preluarea unor neologisme necesare și utile din alte limbi – și nu numai din cele indo-europene, de exemplu: "nunatako" din limba eschimosă, "sauno" din limba finlandeză, "hanuko" din limba ebraică, "cunamo" din japoneză, "obo" din mongolă.
4.Esperanto nu este potrivită diversității stilistice a operelor literare.După apariția sa în 1887, Esperanto a produs o literatură vastă și variată. Aceasta constă nu numai în mii de opere în versuri și proză traduse, ci și în multe creații originale, colecționate și păstrate în mari biblioteci, de exemplu în Budapesta, Londra, Rotterdam și Viena.
5.Esperanto nu are "suflet", nu reprezintă și nu comunică moștenirea culturală specifică.Este un adevăr faptul că Esperanto nu are un "suflet" etnic limitat la un anumit popor sau la o anumită cultură. În loc de aceasta, ea are un "suflet universal", care este deschis, tolerant, și care facilitează o comunicare directă între popoare și culturi diferite în epoca unei globalizări inevitabile.
6.Esperanto nu este potrivită pentru a fi folosită în știință și tehnică.Esperanto este deja – cel puțin parțial – adaptată la cerințele științei și tehnicii moderne, și este larg răspândită pe Internet. Însușirile ei caracteristice (vezi punctul 3) dau posibilitatea și îi asigură o dezvoltare continuă și în celelalte domenii, precum astronomia sau Zoologia (ex. "nebulozo", "Primato" etc.)
7.Esperantiștii consideră "Fundamentul limbii Esperanto" un tabu de neatins, iar Academia de Esperanto este o instituție foarte conservatoare.Acel "tabu" referitor la Fundamentul limbii Esperanto este numai un mijloc pentru a garanta unitatea de bază a limbii și pentru a preveni dialectizarea acesteia. Academia de Esperanto nu este în niciun fel de neglijat, ci membrii ei fac eforturi serioase și sincere pentru a găsi și a menține un echilibru între extremele dogmatismului orb și anarhia iresponsabilă, între conservatorismul sever și libertatea absolută.
8.Mai ales acei oameni învață Esperanto, care n-au reușit să însușească nicio altă limbă străină vie.Este un fapt, că se poate învăța Esperanto mai ușor, mai rapid și mai puțin costisitor decât oricare limbă etnică. De aceea ea este acceptată mai ușor în special de acei oameni, care dintr-un motiv sau altul își însușesc greu o limbă străină. Evident, Esperanto este cu atât mai ușoară pentru aceia care deja vorbesc o altă limbă (indo-europeană), de la afrikáans și albaneză până la irlandeză și idiș.
9.A învăța Esperanto este o pierdere de timp, energie și bani. Ar avea mai mult sens să investim acestea în învățarea unei limbi cu adevărat folositoare, de exemplu engleza, germana sau spaniola.S-a dovedit că Esperanto este utilă și ca limbă-trambulină. Cunoașterea ei ajută și facilitează învățarea altor limbi străine, inclusiv engleza. Pentru persoane a căror limbă părintească nu este una indo-europeană (de exemplu araba, chineza, estoniana, finlandeza, maghiara, japoneza, coreeana, malaieza, mongola, turca, vietnameza), Esperanto este precum un bilet de intrare cu reducere în acel grup de limbi.
10.Esperanto nu are nici o bază economică solidă, nici susținători puternici.Esperanto nu este legată de niciun fel de grup financiar, național sau multinațional, nici nu este impusă oamenilor de vreo putere politică ori militară agresivă. Prin urmare, ea este cu adevărat neutrală și relativ nediscriminatoare.
11.A adopta Esperanto ar însemna că ar trebui să ne luptăm cu o limbă în plus.A adopta Esperanto ar însemna să ai o "limbă de legătură" / o "limbă-punte" neutrală, interculturală.
12.Introducerea limbii Esperanto ar crea grave probleme, ca de exemplu:


  • vorbitorii nativi ai limbii engleze, precum și cei care au cheltuit mult timp, energie și bani ca s-o învețe și-ar pierde avantajul și câteva dintre privilegii;

  • mulți traducători și interpreți n-ar mai fi necesari;

  • un foarte mare număr de documente ar trebui traduse în Esperanto.
Problemele rezultate din adoptarea limbii Esperanto sunt mult mai puțin importante decât cele ale haosului lingvistic (în special în Uniunea Europeană) al timpului nostru, foarte costisitor:
  • engleza (în special), dar și franceza etc. sunt folosite mereu în multe domenii, iar vorbitorii lor nativi rămân relativ privilegiați;


  • ar fi necesari mulți traducători pentru esperantizarea mulțimii de documente.

  • Ar mai fi necesari și mulți interpreți până când întreaga omenire ar învăța Esperanto, dar în același timp păstrând cu grijă valoroasa diversitate de culturi și limbi.

Bonvolu kompari sen antaŭjuĝo, konsideri la aferon, kaj tiri konkludon.


Traducere în limba română: Mihai Trifoi: mihaitrifoi@yahoo.com